interview for 121.ro

Interviu cu Maria Dermengiu, artist plastic

de Daniela Fugaru

---

interviu-cu-maria-dermengiu-artist-plastic

1

interviu realizat de Daniela Fugaru Kammrath

Am cunoscut-o pe Maria Dermengiu on line.  Suntem prietene pe FaceBook. Mi-au placut postarile ei, m-au atras prin sensibilitate si profunzime.  Apoi Maria m-a invitat la vernisajul unei expozitii de pictura la Hotel Residence in Bucuresti.  Imi aduc aminte ca era o seara foarte rece de sfarsit de noiembrie.  Dupa o intalnire care s-a prelungit mult peste ora programata, eram tentata sa merg acasa.  Era vineri, tarziu, imi era foame si eram obosita.  Am pornit totusi curioasa catre hotel. Ma bucur ca mi-am ascultat intuitia si asa am cunoscut o femeie speciala, o artista sensibila si talentata. Tablourile ei sunt o lume pe care deseori o uitam in valtoarea lucrurilor.  Acum iti ofer posibilitatea sa intri si tu in lumea Mariei.

Daniela Fugaru Kammrath: Maria, cand ai inceput sa pictezi? Cum ai stiut ca ai talent? De unde a venit confirmarea?

Maria Dermengiu: Am inceput sa pictez acum 2 ani, nu ca hobby ci ca Jobby, :) (am imbinat placerea cu utilul) in sensul in care am renuntat la ceea ce faceam inainte pentru a ma putea concentra numai pe pictura. Mi-am schimbat radical profesia pentru a rezona mai bine cu ceea ce sunt acum si cine vreau sa devin. Desi am terminat Dreptul si apoi o postuniversitara de Studii Europene, nu stiam cat de bine ma voi descurca in acest domeniu si in continuare pot spune ca sunt in faza de descoperire atat a propriei mele identitati ca artist, cat si a posibilitatilor de ancorare intr-o lume artistica mult restrictionata noilor veniti.

Confirmarea... a venit anul trecut, cand cei de la University of Arts London mi-au acceptat dosarul depus... o oportunitate nefructificata, din pacate, insa care mi-a intarit increderea in mine si in potentialul meu (varianta sa studiez acolo ar fi existat in conditiile in care eu si familia mea planuiam sa emigram acolo, insa viata isi urmeaza cursul propriu, netinand cont de multe ori de planurile meticulos asezate pe hartie si fortandu-ne sa reevaluam proprii nostri parametri... am divortat, imi cresc singura cei doi copii ai mei, insa beneficiez de suportul si intelegerea fostului meu sot).

DFK: De ce pictezi?

MD: Pictez pentru ca numai asa imi pot gasi echilibrul, ce-mi da putere sa domin din interior caleidoscopul dezamagitor al unei lumi unde totul este aventura si nimic nu este sigur.

DFK: Ti-ai schimbat stilul in timp? Cum au influentat intamplarile din viata ta personala stilul tau de pictura?

MD: Stilul meu este unul decorativ, pictural. Culorile sunt aceleasi, am o incinatie puternica catre pasteluri si mai putin catre culorile tari, unii ar spune 'vii'. Imi place sa imbin texturile pe panza, de aceea utilizez tehnica mixta ce presupune folosirea de colaje si paste acrilice.

Am avut norocul sa calatoresc de mic copil si sa-mi fie imaginatia imbogatita de culturi diferite, miresme si culori exotice... toate acestea au contribuit enorm la vocabularul meu artistic, care se manifesta acum din plin.

DFK: Ce-ti doresti sa realizezi cu tablourile tale?

MD: Doresc sa transmita emotie, sa transmita stari, astfel incat prin culorile, formele si texturile folosite sa trezeasca in privitor simturile si constientizarea lumii interioare a fiecaruia. Daca reusesc sa fac acest lucru, atunci mi-am atins scopul si sunt fericita!

DFK: Ce faci cu ele dupa vernisaj? Le expui intr-o galerie, le vinzi, le oferi prietenilor?

MD: Dupa vernisaj le duc in showroom-ul de mobila ambientala Lemon Boutique. Mi-as dori sa mai gasesc si alte altfel de locuri unde sa-mi fie expuse si vazute lucrarile, insa voi gasi aceste spatii in timp... Bineinteles ca sunt de vanzare. :)

DFK: Care a fost cel mai mare compliment direct sau indirect pe care l-ai primit vreodata?

MD: Da... am primit asemenea complimente care deopotriva ma maguleau si care in acelasi timp ma faceau sa ma simt umila si ma umpleau de emotie gandindu-ma ca cineva poate sa simta si sa vibreze atat de puternic fata de arta mea.

DFK: Vorbeste-mi despre Maria de dincolo de tablourile ei.

MD: Imi este greu sa vorbesc despre mine, deoarece de multe ori propria perceptie despre sine este deformata de realitatile interioare, proprii sinelui, si care nu sunt percepute in exterior la fel. Ce pot spune despre mine este ca sunt foarte pozitiva, sunt o fire deschisa, iubesc oamenii. Fara muzica nu as putea trai, si fara culoare. Scriu.

George Bernard Shaw spunea ca 'arta este oglinda magica pe care o cream pentru a transforma visurile invizibile in imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul, folosim o oglinda. Operele de arta le folosim pentru a ne vedea sufletul.'

DFK: Iubesti? Traiesti pe deplin? Ce te anima sa pui suflet intr-un nou proiect?

MD: Da, iubesc ceea ce fac si pe cei care ma inconjoara. Fac ceea ce ma reprezinta si asta face toata diferenta, ma bucur de fiecare moment si ma simt cu adevarat libera.

DFK: Care sunt resursele tale secrete de inspiratie si frumos?

MD: Fotografia... si calatoriile ma inspira foarte mult, ma stimuleaza vizual si imi pun in miscare propria creativitate.

DFK: Ce-ti doresti pentru 2012?

MD: Cred ca a venit timpul sa las copilul din mine sa se maturizeze, sa creasca si sa gasesc securitatea In interiorul meu, In mine insami.

Ii multumesc Mariei pentru interviu.  Iti multumesc tie ca l-ai citit.